Vacanță în Portocalia - Ana Maria Sandu
Ilustrator: Oana Ispir
Editura: Frontiera
Recomandare de vârstă: 4-8 ani
Vacanța de pe tărâmul portocalelor
Ancuța -
Biblioteca Prichindeilor din Austria
Despre ce e vorba?
Pisica Vadú și musca Gina sunt niște răsfățate de animăluțe de care aventurile se țin scai. După o călătorie de poveste prin Țara vacilor fericite, de data aceasta pornesc cu entuziasm spre ocean, în Portocalia. Sunt însoțite de Sophie și mama acesteia și împreună vor descoperi atât frumusețea locului, mâncarea preferată a localnicilor, dar și primejdiile care le pândesc în forfota orașului.
Întâlnirea cu Piran Golan, un motan pe cât de primejdios, pe atât de prietenos, marchează intriga poveștii și ne introduce într- o sferă cu întâmplări bizare, întâmplări pe care autoarea și le- a imaginat și le- a așternut- o atât de frumos pe paginile acestei cărți.
Cum e scrisă?
A spus cineva aventură! Ei da, atunci așa să fie!
Aventură! Aventură! Aventură!
Chiar din primele pagini simțim nota umoristică în care Ana Maria Sandu a ales să ne dezvăluie această călătorie, ce nu începe tocmai pe placul pisicii Vadú, care tremura din toate încheieturile aflându- se pentru prima dată într- un aeroport și- n fața unui zbor cu avionul.
Integrarea acestor versuri: “Avion cu motor,/ Ia- mă și pe mine- n zbor, / Să mă fac aviator!/ Nu te iau, că ești mic/ Și te cheamă Polonic? ne teleportează parcă în copilărie, unde nu cred să fie cineva care să nu fi auzit acest cântecel. Astfel, autoarea sparge gheață și ne invită la spectacolul ce musca Ginuța și pisica Vadu îl vor juca impecabil în cele ce urmează.
Observăm încă de la început cum musca reușește să citească gândurile oamenilor iar faptul că acestea nu sunt în concordanță cu acțiunile lor o derută fantastic. Aici am reflectat și noi și am înțeles că de multe ori alegem să ne mascăm sentimentele și să le ținem bine ascunse pentru a nu părea ridicoli sau slabi în fața celorlalți: “cei care păreau calmi și stăpâni pe situație aveau în interior o voce panicată / Iar cei despre care ai fi zis că sunt neliniștiți se gândeau la ceva senin” .
Pe tot parcursul poveștii dialogul se va împleti cu descrierea și narațiunea. Chiar dacă textul pare lipsit de figuri de stil, acestea apar pe alocuri, evidențiind trăsături ori descriind peisaje: “… văzură oceanul în multe culori și descoperiră sate pescărești, tihnite și luminoase”.
Cum e ilustrată?
Oana Ispir, căci ea este ilustratoarea acestei cărți ne ispitește cu o imagine de poveste încă de pe coperta cărții. Casa de vacanță de pe malul mării, culoarea caldă a portocalelelor, taxiul ce aleargă spre aeroport sau de la aeroport și cele 4 personaje ne garantează o aventură pe cinste.
Ne putem bucura de ilustrații narative, de forme clare, de culori calde sau de imaginile sugestive surprinse la malul mării, unde cerul și apa par infinite.
Imaginea în care preparatele tradiționale portugheze ne sunt prezentate, este de asemenea pe gustul micilor gurmanzi dar și al părinților care își doresc să descopere bucătăriile altor țări și astfel să le stârnească și celor mici curiozitatea pentru a încerca lucruri noi.
Ce ți-a plăcut?
Lecția mea preferată este cea legată de diferența dintre gândurile și acțiunile oamenilor, dar cu siguranță nu este singura pe care copiii noștri o pot desprinde de aici.
Faptul că muscă este empatică și își dorește să o scoată pe Vadú din starea de frică, este de asemenea un aspect important pentru prichindeii ce învața că înțelegerea este un atribut important în viața noastră.
Neatenția Sophiei și modul în care se pierde de mama ei,
ne- a atras atenția și ne- a făcut să reflectăm la acest incident, deloc plăcut dar care se poate întâmpla.
Apariția personajului ce pare a fi negativ, Piran Golan, este marcată și de o ilustrație reprezentativă, în care acesta apare cu un pistol în mână. Cred că această imagine vine în sprijinul textului pentru a întări spusele autoarei cum că pericolele pândesc în marile orașe și chiar dacă curiozitatea e mai puternică decât rațiunea, e de dorit ca cei mici să rămână împreună cu adulții pentru a se feri de primejdii.
Ne- a plăcut tare mult că am reușit să descoperim câteva caracteristici ale gastronomiei portugheze, câteva feluri de mâncare specifice: Bacalhau, Bola de Berlim sau Pasteis de nata și mai mult de atât, eu am fost tare bucuroasă să îmi liniștesc sufletul cu muzica lor tradițională “fado”, pe care am și ascultat- o împreună cu prichindeii.
Ce a spus copilul tău despre ea?
Am citit cartea în 2 dimineți consecutive. Recunosc, a fost destul de greu să- i prind pe copii, fiind probabil cea mai lungă poveste pe care am citit- o până acum. Dar printr- un ghiumbușluc, am reușit. Am citit pe mai multe voci și nu doar că au devenit atenți ci au și râs cu gura până la urechi.
Cei mici s- au amuzat teribil în momentul în care Flore i- a spus Ginuței că încă nu- i timpul pentru masă, chiar dacă aceasta se așezase le plasa cu mâncare și i- a sugerat să aibă răbdare. Luca a făcut o mică remarcă spunându- i fratelui mic, că de multe ori se poartă exact ca musculița, se bosumflă, dar apoi realizează cât de frumos este să mâncăm împreună.
La bibliotecă
Prin generozitatea celor de la Editura Frontiera, această carte a ajuns în biblioteca noastră la început de vară.
Chiar dacă ne- am promis că o vom duce în Portugalia, să- și scalde paginile în soarele ce încălzește Oceanul Atlantic, să mergem practic pe urmele protagoniștilor, aflați că a ajuns doar în Munții Retezat.
A călătorit bine și pare a fi mulțumită că nu a fost scăpată în apele reci ale Râului Peleaga, de- a lungul căruia am pozată- o.
Abia aștept să ajungă și în mânuțele curioase ale prichindeilor din comunitatea noastră.
Ce ți-ar fi plăcut să fie diferit?
Mi- ar fi plăcut să fie mai multe pasaje cu descriere.
De asemenea, prichindeii iubesc cărțile ce abundă în ilustrații și pe măsură ce paginile curgeau, am simțit lipsa lor.
O recomanzi?
O recomandăm cu încredere și vă îndemnăm să nu renunțați după primele pagini pentru că veți descoperi multe lecții de viață pe parcurs.
Ce ne mai recomanzi?
“În țara vacilor fericite”, după cum bine ați aflat deja, este o altă carte scrisă de Ana Maria Sandu, unde aceleași personaje: pisica Vadu și musca Ginuța sunt în centrul atenție. “Devenite prietene pe viață, Gina și Vadú pleacă într-o lungă călătorie, din București pînă în țara vacilor fericite. Odată ajunse acolo, învață să vândă înghețată, să facă clătite și cafea, ba chiar să fie politicoase, disciplinate și muncitoare. Se împrietenesc cu motanul Jacques, cicada Chantal și fetița Sophie și caută să afle cum de vacile pot fi fericite”.

